TRANSFĂGĂRĂȘAN
SUDIC

26.3 km
4,6%
1202m
Precum fratele mai mare de pe partea nordică, versantul sudic al Transfăgărășanului, oferă de asemenea acel peisaj spectaculos al măreției celui mai mare lanț muntos al Carpaților. Este mai primitor pentru cicliști, mai liniștit și mai cald atât la propriu cât și la figurat. Se află deja pe traseul unor importante competiții, cum ar fi Transfier, cel mai dificil Triatlon din România și al treilea la nivel european.

Informații velofermecate

<div>Icons made by <a href="https://www.freepik.com" title="Freepik">Freepik</a> from <a href="https://www.flaticon.com/" title="Flaticon">www.flaticon.com</a></div>

Istorie

Traseul celui mai frumos drum montan din România pleacă dinspre sud, urmând bazinul râului Argeș având ca martor al timpurilor străvechea cetate a marelui voievod muntean, Vlad Țepeș. Cetatea Poenari este așezată ca un punct de strajă în fața tuturor celor care se avântau către zonele montane de trecere către Transilvania. Dar aceste meleaguri au atras din cele mai vechi timpuri marile popoare ale Europei. Astfel, dacii au avut de înfruntat venirea romanilor ale căror castre de apărare se aflau în apropierea intrării în munți, străjuind noile lor cuceriri. Istoria a arătat îndârjirea cu care locuitorii din spațiul nord dunărean si-au apărat cultura și au reușit să reziste timpurilor, preluând de la acestea importante achiziții culturale pe care le regăsim până în zilele noastre în limbă, tradiții și religie. Ca și romanii înaintea lor, voievozii români au ales aceste frumoase meleaguri pentru a-si stabili cetatea domnească, transformând Curtea de Argeș în prima lor capitală. Basarab I construiește aici în jurul anului 1350 primul monument religios de amploare din Țara Românească, o bijuterie a artei bizantine, Biserica Domnească din Curtea de Argeș. Peste 200 de ani, Neagoe Basarab construiește aici unul dintre monumentele de arhitectură religioasă din Țara Românească, Catedrala Episcopală, loc de veci al regilor României.

Istorie

Costumul Popular

Costum popular bărbătesc

Costum popular bărbătesc

Costum popular femeiesc

Costum popular femeiesc

Costum popular femeiesc

Costum popular femeiesc

Costum popular femeiesc

Costum popular femeiesc

Costumul Popular
<div>Icons made by <a href="https://www.freepik.com" title="Freepik">Freepik</a> from <a href="https://www.flaticon.com/" title="Flaticon">www.flaticon.com</a></div>

Tradiții culinare locale

Ciorba țărănească acrită cu zeamă de varză

Zeama de varză reprezintă ingredientul local care dă gustul ciorbei specifice spațiului carpatic românesc. Împreună cu piftia, întâlnită cu precădere în Oltenia și Subcarpații Munteniei, constituie două feluri nelipsite din bucătăria acestor plaiuri, având o savoare puternică și plină de personalitate.

Sursa: https://www.bzi.ro/reteta-de-ciorba-taraneasca-acrita-cu-zeama-de-varza-4208456

Tradiții culinare locale
<div>Icons made by <a href="https://www.freepik.com" title="Freepik">Freepik</a> from <a href="https://www.flaticon.com/" title="Flaticon">www.flaticon.com</a></div>

Turism

Cetatea Poenari

Cetatea străjuiește culoarul pastoral ce urmărește bazinul râului Argeș venind dinspre Valahia către Transilvania. Construită în vârf de stâncă de voievodul Vlad Țepeș în secolul XV, i-a oferit loc de refugiu într-unul dintre multele războaie pe care marele voievod le-a purtat cu Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului.

Sursa: https://www.mediafax.ro/life-inedit/cetatea-poenari-a-lui-vlad-tepes-a-fost-reconstituita-digital-cum-arata-in-realitate-fortareata-temutului-conducator-foto-19055397

Biserica Domnească – Curtea de Argeș

Ctitoria lui Basarab I în jurul anului 1350, reprezintă prima mare reprezentare bizantină din Valahia.

Sursa: https://www.facebook.com/Biserica-Domneasca-335867023130516/

Mânăstirea Curtea de Argeș

Un alt urmaș al Basarabilor, voievodul Țării Românești între anii 1512 – 1517, Neagoe Basarab, construiește una dintre cele mai frumoase exprimări ale spiritualității românești, Mănăstirea de la Curtea de Argeș, aleasă peste secole de familia Regală a României ca loc de odihnă.

Sursa: https://www.radioromaniacultural.ro/documentar-manastirea-curtea-de-arges-500-de-ani-de-la-sfintire/

Turism

ASOCIAȚIA OGRE PROJECTS

CIF 43784637
+40 727 319 777
ionut@ogre.ro

cu sprijinul

© Asociația Ogre Projects. Toate drepturile rezervate. 

Icons made by Freepik from www.flaticon.com